Ritualurile credintei crestine

In cazul in care ati aceptat ce am zis in posturile anterioare, singurele probleme cu religia care mai raman sunt: greselile biblice (partial explicate, insa pe ele ma voi axa mai mult in mai multe posturi), si conceptul de credinta in Dumnezeu in sine. Adica de ce sa cred in Dumnezeu? Nu exista si ar fi o prostie sa cred in ceva care nu exista, sa ma rog la ceva care nu exista. Si aceasta credinta ar presupune sa fac tot ceea ce fac crestinii, sa dau bani la biserica, sa fac matanii etc. Ei bine nu!

Aceste probleme despre care vorbesc, sunt probleme cu ritualurile credintei, cum ar fi rugaciunea, supunerea, smerenia, spovedania si impartasania. In postul anterior, am mentionat spovedania si impartasania, ca un leac la dorinta de a marturisi pacatele. Prin ele ne usuram de povara pacatului. Si eu am fost un adept al ideii ca aceste „taine” in biserica sunt inventate de preoti, ca un fel de-a spune „aveti nevoie de noi!”, si le respingeam spunand ca sunt inventate, si ca pentru a crede nu ai nevoie de o biserica. Ei bine nu. Dorinta de a marturisi pacatele cuiva, apare pana si la infractori, iar in urma marturisirii pacatelor (unui om apropiat, nu neaparat unui politist), adica cedarii la acesta tentatie, ei se usureaza intr-un anumit fel. Ei bine astfel spovedania este infiintata pentru a ne ajuta sa ne usuram de pacate, iar in urma marturisirii lor, sa aratam ca avem puterea sa le infruntam, ca nu ne e frica de cine suntem, si sa ne curatam constiinta de ele (pentru ca, dupa cum am zis in postul anterior, mustrarea constiintei este apriga). Spovedania e descrisa in Biblie de Iisus ca si capacitatea omului de a ierta greselile altui om (sau cel putin capacitatea lui Dumnezeu sa ierte prin intermediul unui om). Deci nu conteaza cui ne confesam atata timp cat ne usuram de o anumita greseala. Insa preotii stiu mai bine sa asculte aceste greseli. Dar eu, personal, spun ca nu numai ei au puterea de a ierta. Ei ne pot pur si simplu dezlega de acele pacate care nu ni le iarta altcineva (poate chiar victima noastra), sau sa ne dea un canon pentru a ne indrepta, dar nu mai mult. Deaceea exista citatul: „celor carora le veti ierta pacatele, vor fi iertate, iar celor carora le veti tine, vor fi tinute”. Nu exista deoarece doar ei sunt capabili sa ierte. Prin Iisus, Dumnezeu clar ne-a dat puterea tuturor de a ierta, cum era si normal. Chiar daca Dumnezeu iarta pacatele, cerandu-ti iertare de la cel caruia i-ai gresit ii arata Lui faptul ca vrei sa te indrepti, astfel apropiindu-te de mantuire. Pana si Dumnezeu spune: „daca i-ai gresit cuiva, impaca-te cu el”. Iar impartasania, nu mi se pare legata strict de spovedanie. Ea este doar un fel de a-l aminti pe Dumnezeu, asa cum spune Iisus la cina cea de taina: „faceti asta in amintirea Mea”.

Dar de ce trebuie sa avem canoane? Ei bine canoanele sunt privite de crestini ca si o modalitate de a arata ca iti pare rau de ce ai facut. Pentru mine, singurul canon valabil, este impacarea cu constiinta. Poate prin canoanele date de preoti, sau facand ceea ce zic ei, unii oameni se impaca mai usor.

Dar despre rugaciune, ce spun crestinii? De ce sa ne rugam? Chiar trebuie sa facem atatea matanii, si sa stim pe de rost o groaza de rugaciuni? Ei bine nu. Dupa cum stiti, singura rugaciune care a venit de la Dumnezeu (de acolo de sus), adica chiar din gura lui Iisus a fost „Tatal Nostru”. Iar numarul de rugaciuni pe care le stim, sau timpul pe care il petrecem sa ne rugam nu este important in fata lui Dumnezeu. Important este pentru El, ca in fata lui sa ne rugam cu inima, si sa nu cerem lucruri desarte. O rugaciune spusa din inima este mai valoroasa decat toate celelalte rugaciuni spuse de crestini in biserica.

Ei bine spunand asta, putem observa ca trebuie sa ne rugam din inima, si ca nu trebuie sa facem matanii, sa dam bani la popi sau sa retinem multe rugaciuni. Dar totusi, cum trebue sa ne rugam, si ce trebuie sa cerem in rugaciunile noastre? Se vede ca numai cateva persoane dintre toate acelea care cer un Ferrari, primesc unul. Ei bine ei primesc acel Ferrari de la oameni, si cu ajutorul banului, nu cu ajutorul lui Dumnezeu.  Rugaciunea adresata lui Dumnezeu, trebuie sa tina cont de conditiile din „Tatal nostru”. In aceasta rugaciune, noi il marim pe Dumnezeu, apoi cerem „painea noastra cea de toate zilele”, adica minimul necesar pentru a supravietuii. Apoi ne cerem iertare de la Dumnezeu pentru pacatele noastre, mentionand ca vom fi si noi iertatori la randul nostru (citat din Shakespeare: „a gresi e omeneste, a ierta e divin”). Apoi cerem ferirea de relele lumii. Dar cel mai important, spunem „faca-se voia ta”. Adica admitem ca noi suntem oameni si nu stim atat de exact cat credem ce ne dorim, dar Dumnezeu stie mai bine pe ce drumuri sa ne poarte. Atat ar trebui sa cerem de la Dumnezeu: minimul necesar pentru supravietuire, iertare, ajutor si sa multumim pentru ceea ce ne-a dat. Deci in rugaciunile noastre, dupa cum spune si Biblia, nu trebuie sa cerem lucruri desarte, materiale, ci mai mult spirituale. Nu trebuie sa cerem masini, si casa frumoasa, trebuie sa cerem ajutorul lui Dumnezeu pentru a ne procura aceste lucruri singuri, tinand totusi in minte, ca ne vom supune vointei sale si daca aceasta nu spune ca vom primi casa si masina. Poate vom primi altceva mai bun decat atat, sau poate ca le vom primi mai tarziu. Iar cel mai important, cand ne rugam, nu trtebuie sa zicem, ca un om slab „Doamne ajuta, Doamne da!”, dar eu de preferat sa nu misc nici un deget. Un om puternic se roaga in alt fel: „Doamne ajuta-ma sa fac, Doamne da-mi puterea sa fac!” Deci in rugaciunile noastre trebuie sa cerem lucruri spirituale, cum ar fi puterea de a trece peste o problema. Trebuie sa cerem ajutor si iertare, sa multumim, si sa tinem cont de voia lui Dumnezeu. Astfel trebuie sa ne rugam. Nu mult timp, nu cu multe rugaciuni, ci cu o rugaciune din suflet, in care sa nu cerem lucruri desarte.

Ei bine asta cam rezolva totul, nu trebuie sa fim supusi bisericii, si o rugaciune din suflet, sincera ne convine tuturor. Am inteles partea cu sa nu cerem lucruri desarte dar „voia lui Dumnezeu?”. Ei bine Dumnezeu poate sa nu doreasca ca tu sa devii pictor ci poate sa doresca ca tu sa ai o contributie in matematica. Te va face matematician, pentru ca acolo ai putea sa faci mai mult decat ce ai face daca ai fi pictor. Nu trebuie sa ne temem de aceasta „vointa”.

Ei bine in acest caz, singura problema ramasa, in legatura cu credinta, nu este legata de ritualuri, ci de Dumnezeu in sine. De ce sa ne inchinam unui lucru inexistent? Ei bine Dumnezeu nu e inexistent. Dar despre asta voi vorbi in postul urmator, din moment ce aceasta problema trebuie sa fie tratata in particular.

Anunțuri

7 păreri la “Ritualurile credintei crestine

    • @Cristina
      Eu am spus in post clar ca toti oamenii pot sa ierte pacatele. Citeste Marcu capitolul 2, pe care multi preoti il folosesc pentru a-si justifica autoritatea. Spune undeva ca puterea de a ierta pacatele e a preotilor, sau numai a lui Dumnezeu?
      1. Şi intrând iarăşi în Capernaum, după câteva zile s-a auzit că este în casă.
      2. Şi îndată s-au adunat mulţi, încât nu mai era loc, nici înaintea uşii, şi le grăia lor cuvântul.
      3. Şi au venit la El, aducând un slăbănog, pe care-l purtau patru inşi.
      4. Şi neputând ei, din pricina mulţimii, să se apropie de El, au desfăcut acoperişul casei unde era Iisus şi, prin spărtură, au lăsat în jos patul în care zăcea slăbănogul.
      5. Şi văzând Iisus credinţa lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îţi sunt păcatele tale!
      6. Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor:
      Versetul 7: „Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?”
      8. Şi îndată cunoscând Iisus, cu duhul Lui, că aşa cugetau ei în sine, le-a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre?
      9. Ce este mai uşor a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă?
      Versetul 10: „Dar, ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului:”
      11. Zic ţie: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi mergi la casa ta.
      Deci? Hai sa nu scoatem citatele biblice chiar asa de tare din context. Daca vrei sa le scoatem, ok uite ce iese:
      Iuda s-a sinucis. Si Iisus a zis: „Du-te si fa asemenea.”
      Deci raspunsul e DA. Toti oamenii pot ierta pacatele. Preotii sunt mai indreptatiti sa dea canoane. Rolul lor in biserica initial, a fost sa le explice celorlalti credinta. Acum scopul unora dintre ei, din pacate, e sa faca bani. Chiar si in Evul Mediu, preotii iertau pacatele contracost, deci daca erai sarac mergeai in iad. Ti se pare drept? Cand Iisus vorbea despre Fiul Omului, chiar se referea la fiul omului. Poti vedea asta, cand el e condamnat, si e intrebat: „esti tu Fiul lui Dumnezeu?”

  1. Noi ne putem ierta greselile unii la altii, greseli pe care le facem unii impotriva celorlalti. Pacatele le poate ierta DOAR DUMNEZEU! Absolut nici un om nu poate ierta un pacat. Daca eu omor pe cineva, absolut nici un popa nu imi poate ierta acest pacat, tot in iad ma voi duce daca nu ma duc la Dumnezeu sa-mi ierte pacatele. Rolul popilor este sa explice scripturile, nu sa ierte pacatele oamenilor. Marcu 2 arata ca DOAR DUMNEZEU poate ierta pacatele, nu si oamenii.A ierta pacatele, aici, ma refer nu la a ne ierta ce am facut unii altora, ci iertat de pacate inseamna a fi curat pentru a merge in rai. Acest lucru numai DUmnezeu o poate face.

  2. Nu la asta ma refeream, poate ai inteles gresit… Ma refeream la faptul ca prin intermediul oricarui om se pot ierta pacatele, nu doar prin intermediul popilor, si Dumnezeu ne-a dat acest drept in Marcu 2. La asta ma refeream, nu atat de simbolic si de departe cum ai mers tu. Scuza-ma daca m-am exprimat gresit.
    Si in legatura cu faptul ca oamenii pot ierta, ce tu nu ai zis niciodata in viata ta „te iert”? Si din perspectiva umana se poate…

    • Sint doua feluri de iertari. Iertari pe care le cerem unii de la altii atunci cind gresim. Eu nu pot sa ma duc la popa sa ma ierte pentru ce am facut altui om, el ma poate ierta doar daca imi cer iertare pentru ce i-am facut lui. Dar chiar daca ma duc si-mi cer iertate unui om caruia i-am gresit asta nu inseamna ca sint si iertat de Dumnezeu si ma duc in rai. Pot sa-mi cer iertate de la omul fata de care am gresit, si tot in iad sa ma duc.

      Cea de-a doua iertare este iertarea pe care ne-o da Dumnezeu daca venim la El sa ne cerem iertare. Aceasta iertare ne duce in rai. Nici un om, fie popa, fie laic, nu poate sa ne ierte greselile si sa ajungem in rai.

  3. 6. Şi erau acolo unii dintre cărturari, care şedeau şi cugetau în inimile lor:
    7: “Pentru ce vorbeşte Acesta astfel? El huleşte. Cine poate să ierte păcatele, fără numai unul Dumnezeu?” (ceea ce zici si tu)
    8. Şi îndată cunoscând Iisus, cu duhul Lui, că aşa cugetau ei în sine, le-a zis lor: De ce cugetaţi acestea în inimile voastre?
    9. Ce este mai uşor a zice slăbănogului: Iertate îţi sunt păcatele, sau a zice: Scoală-te, ia-ţi patul tău şi umblă?
    10: “Dar, ca să ştiţi că putere are Fiul Omului a ierta păcatele pe pământ, a zis slăbănogului:” (ce zice Iisus)
    Depinde cum o iei.
    Apropo, am facut o paranteza acolo, mersi de corectie.

  4. EXACT. Mersi pentru intelegere. Eu doar zic faptul ca daca Dumnezeu vede ca tu iti ceri scuze de la cel caruia i-ai gresit, sau iti ceri iertare de la un pamantean, cresti in ochii Lui, deoarece se vede ca vrei sa-ti indrepti pacatele.

    Scuzati-ma daca cuvintele nu exprima exact ideea. Important e sa intelegi ideea.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s