Stiu de ce cred

Un alt argument ateist pe care l-am gasit si foarte usor de contrazis este ca daca nu stii de ce esti crestin, inseamna ca esti indoctrinat si ca crestinismul este o religie care iti spune ca e ok sa nu cunosti. Ei bine nu e chiar asa. Crestinii care nu stiu de ce cred in Dumnezeu, pur si simplu nu si-au pus intrebarea, nu s-au preocupat cu aspecte atat de spirituale ale vietii, nu toata lumea o face! Insa orice crestin ai intreba sunt convins ca ti-ar spune ca el crede, deoarece Dumnezeu este adevarat, si poate va adauga ca ii va garanta intrarea in rai, si ferirea de iad, sau ti-ar aduce aminte de pariul lui Pascal. Stiu nu e un raspuns bun, dar e ceva, totusi stiu si ei de ce cred. In fond, sunt convins ca daca intrebi crestini putini mai destepti (ca doar nu mergi sa convingi toti prostii, te iei si tu de unul de nivelul tau, sau superior nivelului tau, daca nu ti-e frica), ei iti vor spune diverse motive de ce cred. Dar hai sa nu ne luam de toti oamenii de pe strada. Va voi spune eu de ce cred in Dumnezeu: fara a lua in considerare pariul lui Pascal, eu nu cred ca Dumnezeu e de vina pentru relele acestei lumi ci cred ca El e binele suprem. Am vazut creatia sa si puterea sa, si am decis ca acest univers nu poate fi o aranjare intamplatoare, ci munca unui Creator (asa cum zice si Einstein, el nu credea intr-un Dumnezeu personal). Am vazut cat de frumoasa poate fi credinta, si nu am dat vina (pentru ca la asta is buni ateii, la dat vina) pe Dumnezeu pentru toate relele lumii, ci am vazut ca oamenii le fac. Si cred intr-un Dumnezeu personal, deoarece am vazut ca Dumnezeu e un Dumnezeu bun, iubitor ca un parinte, pe care nu trebuie sa-l superi cu pacatele tale (asta e „frica de Dumnezeu”=frica de a nu-L supara cu pacatele tale). Si cred deoarece este formidabila povestea lui Iisus. Si v-as mai putea da motive, insa ultimul dintre ele, e unul egoist: „am vazut ce fac oamenii, si sper ca nu exista numai ei, sper ca exista o fiinta suprema, sper ca exista Dumnezeu!”. Si ar mai fi si multe alte motive, insa ce nu au vazut ateii e faptul ca credinta nu se explica, credinta e un fel de a trai. De ce ar fi acel fel rau? S-a vazut clar ca te poate face mai bun. Nu sunt atatia sfinti pe care ii au diverse biserici? Au ateii astfel de oameni, care fac minuni? Nu au, si deaceea ii neaga pe ai nostri, si incearca sa se faleasca cu intelectualii (eu am zis ca la mine nu tine). Credinta te face un om mai bun, si-ti poate rezolva problemele, insa nu e vina mea ca majoritatea crestinilor nu fac ce spune credinta lor. Iar ateii, ii iau pe acestia si ii critica „uite crestinul, (care nu respecta religia sa, dar sa nu zicem ca nu respecta), cum il face credinta sa un om mai rau”. Stai umpic, el nu-si respecta credinta, dar tot credinta il face un om mai rau? Asta e ca si absurditatea aceea „Nu cred intr-un Dumnezeu, dar El e de vina pentru tot ce se intampla rau in lumea asta, si la El ridic pumnul cand mi se intampla ceva” sau cealalta „Sper ca Dumnezeu o sa ma lase in rai, chiar daca nu am crezut, pentru ca ma iubeste” Deci stai asa: tu il vei iubi pe Dumnezeu conditionat? Numai daca te lasa in rai, iubire din interes? Da, sigur nu va stii asta, si te va lasa in rai. Cu Dumnezeu nu faci troc.
A doua oarte a afirmatiei „crestinismul e o religie care iti spune ca e ok sa nu cunosti” e din nou falsa. „Crede si nu cerceta” este de la preotii din evul mediu, nu de la Dumnezeu, si afirmatia s-ar putea referi la „nu-ti cerceta Dumnezeul”, nu credinta ta. Se stie, si asta si ateii spun, ca Dumnezeu respecta liberul arbitru al tuturor, deci te lasa sa cunosti. Un argument frumos, dar nu asa de bun (auzit de la un crestin ar fi): „De ce era Iisus numit „Invatatorul”, pentru ca era bine sa nu cunosti ce zice El?” Biblia spune: „cel care are mai multe cunostinte, are si mai multa tristete”, insa asta nu e impotriva cunostintelor. Am realizat asta, pentru ca cum eu am inceput sa invat mai multe despre lumea asta, am vazut cat de rea este, si nici de as vrea nu as redeveni atat de fericit cum am fost cand am fost copil. E o profetie nu o porunca. Biblia nu spune ca nu e ok sa cunosti lumea (poti veni cu citate, dar cel mai puternic va ramane Dumnezeu, care respecta liberul arbitru), spune ca nu-L vei putea cuprinde pe Dumnezeu! Atat. Nu spune altceva. Si chiar? Puteti voi sa-l cuprindeti? Probabil ca o sa ziceti „DA”, insa mai vedem noi daca chiar puteti. Eu nu cred ca o sa vad pe cineva care spune „Da”, pentru ca nu cred ca e vreounul dintre voi care se crede divinitate pe aici.

Pe scurt: stiu de ce cred, si in ce cred

Oricum aceeasi intrebare ar putea fi adresata ateilor, „de ce nu crezi” si ti-ar da multe raspunsuri cum ca Dumnezeu e rau, sau altceva, dar inafara de asta (pentru ca ar fi prea mult sa exlic daca m-as rezuma la aceasta lume): sa presupunem ca te-ai nascut intr-o lume perfecta, fara pic de rau, nu ai stii de lumea asta: de ce nu ai crede in Dumnezeu? Ce te-ar face sa crezi ca El nu exista?” Faptul ca nu-ti raspunde la rugaciuni? (egoismul tau, si neputinta de a vedea ca El rapsunde in felul Lui, nu cum vrei tu) sau ce altceva? Eu sincer nu pot sa stiu. In fine, in legatura cu rugaciunile? Te-ai gandit ca poate in planul divin al lui Dumnezeu, in „voia sa”, nu este inscriptionat ceea ce ai cerut tu? Sa se schimbe dupa cum vrei tu? Atunci ar trebui sa se schimbe dupa toti! Si ce Dumnezeu ar mai fi El, daca si-ar schimba planul din 2 in 2 secunde? Si se stie oricum ca cine crede 100% obtine ceea ce a dorit (Placebo, numit stiintific si descoperit recent, sau „Secretul-legea atractiei”). Ei bine, Dumnezeu a zis de muuult: „Cere si ti se va da” „Crede” etc. Doar ca nu stiti cum sa credeti: „daca ati avea credinta cat un bob de mustar ati putea muta muntii”. Insa voi credeti in urmatorul fel: „no daca nu-mi pica casa, vila, masina din cer in momentul asta nu exista Dumnezeu!” Ce rost ar avea sa-ti raspunda? Adica gandeste-te la Dumnezeu ca la un tata. Acum gandeste-te ca tatal tau ar fi sarac si nu ti-ar putea da ceea ce vrei, nu l-ai mai iubi? Dar daca tatal tau e bogat, tu ii pretinzi mai multe, insa nu cumva sa MERITI ceea ce ceri. Nu stii ce te face sa MERITI. Poate o rugaciune e deajuns, poate mai mult. De la fiecare cere Dumnezeu tot atata cat i-a si dat. Si da, Dumnezeu nu-ti da mai mult decat poti duce, nu-mi aratati poze cu copii africani, Dumnezeu (care voi ziceti ca nu exista) e de vina, sau noi care mai aruncam mancare la gunoi si traim in puf, si nu ne uitam la altii, dar ne stim plange „ca ce grea e viata noastra”. Nu Dumnezeu a facut asta, ci noi suntem de vina, dar nu putem sa tot dam vina! Daca vom tot da vina, ne vom trezi ca nimic nu se intampla si de ce oare? Pentru ca nu ne-am asumat vina, sa zicem: „da ma e vina mea”, si sa facem ceva in consecinta, sa ajutam. Dar revenind la oile noastre, ce e asta: imi iubesc tatal doar daca imi cumpara masina? Pai asta nu e iubire e interes! Si nu asa se procedeaza cu Dumnezeu. Plus ca Iisus a zis: Matei 6:7-9: 7 „Cand va rugati, sa nu folositi repetari fara rost,” (nu e vina mea ca fac asa preotii, ca-L ignorati pe Iisus etc.) „ca paganii, care gandesc ca, daca spun o multime de cuvinte, vor fi ascultati” 8 „Sa nu va asemanati cu ei; caci Tatal vostru stie de ce aveti nevoie, mai inainte de a-I cere voi”. (nevoia nu e egala cu dorinta, stie de ce aveti nevoie si va da ce aveti nevie, daca ti-ar da ce ti-ai dori, probabil ca nu ai mai fi aceeasi persoana, nu ai mai merge pe calea pregatita de El pentru tine) 9 „Voi deci, asa sa va rugati”:Asta e adresata si crestinilor. Dumnezeu ne-a lasat o singura rugaciune, una singura, nu tot ce faceti voi in biserica. Nu degeaba zic (eu): cea mai mare piedica spre intoarcerea unora spre Dumnezeu, sunt asa zisii credinciosi, care ii fac pe ceilalti sa creada ca chiar asa ne spune religia sa facem.

si o ultima intrebare catre atei ar fi: fara sa faceti referiunta la alte religii, aluzie la ele, sau altceva, faceti-va reclama (publicitate pozitiva pentru produsul vostru, nu publicitate negativa pentru celelalte produse). Nu reclama de tip „Detergent/Detergent Obisnuit” ci reclama doar detergent: detergentul asta e bun pentru ca spala pana si etc. Ei bine asa sa-mi ziceti voi: „E bine sa fii ateu pentru ca:” Daca ziceti gandesc liber faceti aluzie la ceilalti, si asta nu e voie (asa cere cerinta), adica cum ceilalti nu gandesc liber? Aluzie! Daca ziceti „il avem pe John Lenon”, si ce, si eu il ascult.

Ca si un raspuns la intrebarea pe care sigur o sa mi-o puneti inapoi: „dar ce e bun la crestinism?”, va spun: deci ati uitat, atata ati urat de mult incat ati uitat punctele bune. Cand vi s-a zs: „lasati religia nu face nici un rau”, ati zis „trebuie sa le gasim la astia ceva rau”, si ati uitat ce face religia bine. Si nu voi spune colinde (pentru ca si voi le puteti asculta), nu voi spune Biblie, biserica (pentru ca si voi puteti sa le cititi, sau participa la slujbe), nu voi spune nici Rai/Iad (pentru ca voi le considerati chestii imaginare, si desi m-as descurca cu ele, voi ati zice: „da-mi altceva”), nu voi incerca sa arat ceva, ce numai crestinii POT face (asa cum v-am cerut si voua mai sus, sa-mi aratati ce POTI face in plus fata de restul daca esti ATEu, ce altcumva nu ai putea face, sau care sunt punctele bune ale ateismului). Eu as zice ca punctele bune ale ateismului nu sunt pentru ca el in definitia lui nu are nici o lege (deci poti face ce vrei), nu trebuie sa asculti de nimic, pe scurt daca esti ateu, poti face ce vrei, inafara de credinta in Dumnezeu. Aia nu o poti face. Restul toate sunt permise, chiar daca nu sunt bune. Ca voi aveti moralitate, aia e partea a 2-a, dar macar in crestinism se mentioneaza sa ascultam de legile morale, ateismul nu are dogme (e definitia lui, uitati-va in DEX) si nu zice decat: „sa nu crezi in divinitati”. Dar destul cu asta, sa va prezint punctele buneale crestinismului (excluzandu-le pe cele de mai sus, la care as fi putut insira, insa nu m-ati fi lasat):
1) Ai un Dumnezeu (stiu ca nu vi se pare ok, dar lasati-ma sa va zic), caruia i te poti ruga, multumi, cere ajutor, si intretine cu El o relatie de prietenie. (In rai, veti vedea ca va va parea rau ca in viata voastra nu v-ati rugat, nu ati multumit etc. desi ati fi putut. u voi ati preferat sa negati, era mai simplu: „nu, pentru ca asa vor muschii mei”)
NOTA: paranteza nu face parte din asa zisa „reclama”
2) Multi admit ca crestinatatea este in fata cauzelor umanitare.
3) Este pro-viata. Ceea ce e bine, chiar daca unii s-ar gandi: „nu e bine sa fii contra-avort” Ei bine va intreb: aveti o cladire pe care trebuie sa o demolati, dar nu stiti daca a fost evacuata (daca bebelusul ala are viata, sau nu inca). O demolati? Ganditi-va ca puteti sa o vindeti daca nu o demolati (sa dati spre adoptie, daca chiar nu va trebuie).
4) Are legi (ateismul nu are, dar nu luati in considerare acest punct).
5) Este admis in lume ca oamenii religiosi (crestinii), doneaza mai mult sange, fac mai multe fapte caritabile, dau mai multi bani la saraci, deci nu veniti sa-mi spuneti ca cresintimul nu te face mai bun. Se poate ca unii dintre crestini sa nu o faca pentru a fi pe placul lui Dumnezeu, ci pentru „recompensa” (ca un copil pentru bomboana), dar tot e ceva.
6) (nu traduc acum, am gasit pe un site, in timp ce ma uitam pentru altceva) „Historians of science have pointed out that modern science first flourished under a Christian world view while it was stillborn in other cultures.” Si acolo mai scira:

It is no accident that the greatest mass murderers in history were the atheistic communists like Stalin, Mao and Pol Pot; and the thoroughly evolutionized Nazi Germany (see pp. 4,5). In this issue, we look at some innocent victims of Nazi policy, the unfortunate Lebensborn children, bred to epitomize the new ‘master race’ (pp. 32–34).

It has also been noted that when people cease believing in the true God, they don’t believe in nothing, but believe in anything. So it is not surprising that absurd God-substitutes abound, such as aliens. Since this year is the 60th anniversary of New Mexico’s Roswell event, this issue has a sober analysis of what really happened there (pp. 19–21).

Finally, while Christianity is good for this world, it is even better for the next. This is why every issue explains the Good News

7) Deja sunt cateva puncte, intr-o reclama nu-ti trebuie multe desi mai ai (sfinti, martiri, videcare de boli, minuni, minuni prin credinta – care trebuiau mentionate, ateii nu le au, etc).

Si nu stiu ce sunteti asa de nervosi pe pariul lui Pascal, si alte intrebari la care ramaneti incuiati. Gasiti-le raspuns! Asa cum unii atei m-au fortat sa le descriu iadul, sa le raspund la intrebari care presupuneau sa-mi sfarm eu creierii, sa ma cert cu crestinii, asa va zic sa-mi rapsundeti si voi la aceste intrebari simple!

Nu am vrut sa supar pe nimeni cu ce am scris aici, doar am pus cateva intrebari si am dat raspunsuri logice.

__________________________________________
Iata un raspuns scurt la intrebarea „de ce crezi in Dumnezeu fara dovezi?”
Uite am un tata (Dumnezeu) care poate sa imi dea bomboane (dovezi) sau nu. Daca imi da il iubesc iar daca nu tot il iubesc (cred). Simplu.
Si am evitat sa spun ca „pai mie nu imi trebuie minuni ca sa cred, ce fel de credinta e aia daca intotdeauna nu ti-e deajuns, nu crezi pana nu vezi etc” cum spun unii crestini, intrand in polemica cu ateii care pe buna dreptate le spun ca in halul acesta pot sa ajunga sa creada orice.

Anunțuri