1) Dumnezeu e bun si respecta liberul arbitru al tuturor.
2) Tuturor il include si pe diavol.
3) Tot raul (conform Bibliei) ii apartine diavolului (Dumnezeu nu face rau), Dumnezeu permitandu-i acestuia sa faca rau, deoarece respecta liberul arbitru al fiecaruia.
4) „Pariul” diavolului cu Dumnezeu e: „creatia nu va rezista ispitei” sau „nimeni nu e fara pacat” (-motivul venirii lui Iisus, pentru a demonstra contrariul si a ne mantui).
5) Ei bine, de ce nu impiedica Dumnezeu raul? Pai daca ar impiedica Dumnezeu raul, nu l-ar impiedica pe diavol sa faca rau? Daca l-ar impiedica pe diavol sa faca rau, unii ar putea spune ca impiedica de frica, sau multe altele. Totusi el nu impiedica raul, din cauza acestui „pariu”. Daca nu ar lasa raul in lume, cum ar putea diavolul sa-i demonstreze faptul ca creatia nu ar rezista ispitei? („Hai ca-Ti demonstrez” „Bine demonstreaza, dar sa stii ca nu te las” – contradictie). Dumnezeu il lasa pe acesta sa faca rau, tocmai ca sa-i demonstreze ca nu are dreptate, si ca sa-l intoarca la credinta si la iertare. In plus, daca Dumnezeu ar fi inabusit revolta fara discutie, ar mai fi El iertator? Daca n l-ar lasa pe diavol sa faca rau, atunci diavolul si-ar spune ca are dreptate, si nu ar mai putea fi acuzat de faptul ca i s-a demonstrat ca nu are dreptate si ca i s-a dat sansa sa se intoarca la iertare.
Intrebari logice care ar urma:
6) Ne lasa Dumnezeu fara aparare? Nu Dumnezeu il lasa pe diavol sa faca rau, insa ne da noua puterea (sau „potentialul”) sa evitam raul, iar daca nu putem face asta, ne mai ajuta si sa ne ridicam iar apoi ne si consoleaza, si ne iarta.
7) Dar tu daca ai fi tatal cuiva ai fi de acord ca cineva sa-ti raneasca fii? Ei bine, cel care face rau e tot un fiu de-al Lui (fie el om sau diavol), iar celui care a facut rau ii promite iertarea, iar pe celalalt il rasplateste cu raiul. Nu ti se vor parea secunde momentele in care ai suferit, pe langa eternitatea in paradis?
8) Deci facem noi parte dintr-un joc cosmic Bine-rau? Desigur ca nu! Noi suntem (dupa cum zice in Biblie) o familie, si incercam sa le demonstram membrilor care fac rau ca au gresit, dandu-le sansa de a-si cere iertare (desi noi, asa cum face Dumnezeu, ar trebui sa-i iertam in secunda in care ne-au facut rau: „Doamne, iarta-i ca nu stiu ce fac”).
Si in privinta „luptei cu raul”, noi nu suntem mijlocitori prin care Dumnezeu, in loc sa faca o minune si sa-i intoarca pe cei rai la bine, isi demonstreaza suprematia. Nu, noi suntem considerati luptatori. Dumnezeu ar fi putut sa elimine raul, dar nu-i sta in natura sa dea cu bota cum cineva a gresit, ci asteapta ca cei ce au gresit sa-si dea seama singuri de greseala lor, si sa se intoarca la bine. Daca nu ar astepta El acest lucru, si ar face o minune pentru a-i intoarce pe ei la credinta, ar insemna ca El le-ar schimba felul de gandire, modul de actionare si pe scurt: i-ar controla. Insa Dumnezeu respecta liberul arbitru al fiecaruia.
9) Nu considerati ca aceasta lupta va oropseste sau foloseste, ci luati in considerare ca Dumnezeu v-a dat darul vietii cu toate fericirile din ea, si puterea de a trece peste toate aceste rele ale lumii (deci nu va lasa singuri, ci va tine intotdeauna, cand gresiti si cand nu). Dumnezeu trebuie sa lase acest rau in lume pentru a-l lasa sa-si dea seama singur ca greseste si sa se intoarca pe calea cea dreapta. Daca nu l-ar lasa ar fi fie fricos, fie asupritor (pentru ca voi v-ati zice: „uite mosu ii nebun, daca miscam in front ne ucide”), fie nu ar da sansa pacatosului sa-si dea seama de greseala sa (ceea ce ar insemna ca nu respecta liberul arbitru si ca nu ar fi iertator, sau nu ar da sansa la iertare), iar eu nu cred ca v-ar conveni sa nu respecte liberul arbitru (libertatea fiecaruia) ci sa va controleze (adica sa nu va lase sa traiti, ganditi, pe scurt sa fie tiran sau dictator, asa cum sunt considerati toti cei care au indus in eroare masele). Toate aceste caracteristici: iertarea, indurarea, respectarea liberului arbitru arata bunatatea lui Dumnezeu si faptul ca El ne da sansa tuturor sa fim buni si sa alegem. El nu restrictioneaza produsele dintr-o vitrina pentru a alege doar ce-i convine lui, ci te lasa sa alegi din toate produsele (adica lasa produsele sa existe), si-ti respecta alegerea, iar daca aceasta e gresita, asteapta sa-ti dai seama si sa te pocaiesti, iar urmatoarea data sa alegi bine (nu sa-ti ceri iertare, dar tu sa faci tot ca tine).
10) Lumea lui Dumnezeu e paradisul, in care nu exista rau, iar aceasta lume (conform Bibliei) apartine diavolului (deocamdata), insa va fi transformata si ea in paradis („Si am vazut cer nou si pamant nou”).
In plus, suntem luptatori nu e prea bine zis (deaceea am pus in ghilimele), avand in vedere ca Dumnezeu a avut grija de noi a dat legi si l-a trimis pe Fiul Sau care a incheiat lupta contra pacatului, sau cel putin a castigat „pariul” (-din nou nu e bine zis pariu, cu Dumnezeu nu faci pariuri sau nu faci troc)
In consecinta Dumnezeu exista. (nu credeti ca nu exista pentru ca exista raul, sau ca nu-i pasa de noi, adica ca nu este un Dumnezeu personal)
NOTA: Pentru cei care cred ca Dumnezeu e rau deoarece exista iadul, am scris si postul cu viziunea mea despre iad… v-ar putea conveni mai mult decat cea crestina. In plus viziunea mea nu contravine viziunii crestine, ci e doar o alta perspectiva asupra acelor „flacari”.
Blog despre religie 