Sunt doar un creştin cu o viziune diferită a lui Dumnezeu faţă de credincioşii obişnuiti. Spre deosebire de Dumnezeul unora, Dumnezeul meu este bun întotdeauna, şi deşi poate să facă rău, nu se umflă în pene aratându-ne cât e El de puternic, nu îi place să pedepsească, nu veghează păcătosul ca atunci când greşeşte să-l poată bate şi nu dă porunci strâmbe. El primeşte pe oricine indiferent de cât a greşit şi nu face niciodata nici un rău.
Desi nu credem, uneori cea mai mare piedica în reîntoarcerea necredincioşilor la credinţa, sunt credincioşii, nu dogma religiei, care este explicată greşit de asa zişii „credincioşi”. Oricât v-ar placea de mult sau nu, vom fi judecati după fapte şi nu după credinţă.
Sunt de părere că cel mai important lucru în viaţa noastră este să facem bine. Trebuie deci să conştientizăm în ce fel de lume trăim, să convieţuim în pace şi să lăsăm în urma noastră o memorie frumoasă.
Blog despre religie 
Știi ce înseamnă creștin?!
Știi ce înseamnă creștin, de unde vine denumirea aceasta?
Crestin <= Hristos (Christ…-iti dai tu seama)
BONUS (oare le stiai TU pe astea?)
Ortodox <= orta (sau ortha, ceva de genul din greaca)+ dogma , dreapta credinta
Catolic <= pentru intreg
Penticostal <= penta , ziua cincizecimii, a pogorarii Duhului Sfant= prima hirotonisire (pe care ei nu o practica din diverse motive destul de intemeiate)
BONUS 2
Gnostic = cunoscator; Evangheliile gnostice (cateodata) apocrife
Agnostic = necunoscator, sau pe care nu il intereseaza sa-l cunoasca pe Dumnezeu, sau atributile Sale.
Deism = recunoasterea existentei lui Dumnezeu, insa negarea invataturilor altor religii
Teism = doctrina (sau religie) bazata pe un Dumnezeu
Ateism = negarea oricarei divinitati si invataturi (poti nega inclusiv stiinta cateodata, de exemplu teoria big bang). Ateismul nu inseamna o doctrina, sau ceva care iti spune cum s-a format universul, ateii pur si simplu neaga divinitatea si nu face parte din definitia cuvantului interesele fata de aceste aspecte. Faptul ca unii atei cauta explicatii cuajutorul stiintei sau a altceva, asta e partea a 2-a. Ateismul in sine inseamna negarea invataturilor, a divinitatii, si lipsa moralitatii. Moralitatea (pentru ca ei sa nu creada ca in lipsa divinitatii cei mai castigati sunt infractorii, si sa actioneze in consecinta) nu e impusa de ateism (din moment ce ateismul nu are decat doctrina negarii invataturilor despre divinitate si poate multe altele, astfel putandu-se numi religie) ci e impusa de sistemul (prefer sa zic asa decat regim) in care traiesc: democratia (in general) si celelalte… Ei se ghideaza mai mult dupa legea democratiei: „libertatea unuia se termina acolo unde incepe libertatea altuia”. Totusi in lipsa unei divinitati, unii s-ar putea ghida dupa prima intrebare pe care logic ti-o pui: „daca nu exista Dumnezeu, de ce sa nu fiu infractor?” – si in realitate poti vedea oamenii devenind infractori cand cade sistemul (pana de curent din New york e un exemplu, in urma ei a rezultat anarhie).
Daca mai citesti si tu blogul meu iti dai seama ca nu-s chiar asa de prost ca sa crezi ca nu stiu raspunde la aceasta intrebare.
tocmai d-aia te-am întrebat, că nu ești prost.
Creștin e cel care-L urmează pe Hristos (vezi Faptele Apostolilor 11:26).
Deci de pe ce poziție vorbim? Ca să știu.
Văd că știi multe despre religii și cele, ai cunoștințe.
Hint: Cuvântul lui Dumnezeu spune că El este bun, drept și sfânt. Deci nu numai bun. Dacă n-ai fi un rebel ai cunoaște asta. Măcar îl mărturisești pe Hristos? îl recunoști ca Domn și Mântuitor?
Hmm, rebel, nu prea mi se pare. Eu stau cu o propozitie: Dumnezeu e binele absolut, El ne spune noua sa rasplatim raul cu bine, deci El ar trebui sa stie sa faca asta, sau daca nu cat e El de creator si atotputernic sa poata face asta. El nu face rau niciodata, si-ti pot demonstra din Biblie:
Iov – l-a lasat pe Satan sa faca rau, iar El l-a ajutat sa treaca peste incercari. De ce l-a lasat. Ei bine cum daca nu l-ar lasa l-ar mai astepta si pe el la iertare, sau i-ar mai respecta liberul arbitru? Nu spune ca toti sunt asteptati sa se indrepte pana si cel mai rau? Oricum: Dumnezeu nu face rau Satan face, El te ajuta sa treci peste incercari.
Exodul – eu nu cred ca Dumnezeu a facut rau, cred ca din nou (ca intotdeauna), Satan i-a cerut dreptul sa faca un rau: Dumnezeu a zis: cu o conditie, si i-a avertizat pe egipteni „ba vedeti ca daca nu faceti cum zic eu, trebuie sa-l las pe asta sa faca rau…” O sa explic intr-un post coexistenta raului cu divinitatea = posibila, chiar dupa Biblie, imposibil sa nu existe.
Si da cred ca Dumnezeu e Bun si ca Dumnezeu e Sfanta Treime si-l marturisesc pe Hristos. Insa nu marturisesc nimic care sa zica ca Dumnezeu e rau, fie acel lucru chiar si Biblia. Daca vrei, uite cateva citate care vreau sa mi le deslusesti. Cum pot fi acestea de la un Dumnezeu bun, sau daca nu bun, atunci iubitor, milostiv, iertator, sau chiar drept? Si cum de se contrazic multe cu ce zice Iisus? Deci Biblia are contraziceri (normal noi il ascultam pe Iisus) => e imperfecta.
Deutronomul 20-21: „Daca nu s-au gasit semnele virginitatii la tinara femeie, s-o scoate la usa casei tatalui ei, sa fie UCISA CU PIETRE de oamenii din cetatea ei si sa moara…” Careia Iisus ii zice: „Cine e fara pacat sa ridice primul piatra”
Exodul 35:2 „Sase zile sa lucrati, dar ziua a saptea sa fie sfanta. Cine va face vreo lucrare in ziua aceea sa fie pedepsit cu moartea” (serios? chiar asa grav e?) Caruia Iisus ii raspunde: „ziua a fost facuta pentru om, nu omul pentru zi. Care dintre voi nu da apa la animale etc.” – asta nu mai e de la un Dumnezeu drept sau oricum il mai descriu crestinii…
„Căci dacă o femeie nu-şi pune văl pe cap, atunci să se şi tundă. Iar dacă este lucru de ruşine pentru femeie ca să se tundă ori să se radă, să-şi pună văl.
Căci bărbatul nu trebuie să-şi acopere capul, fiind chip şi slavă a lui Dumnezeu, iar femeia este slava bărbatului.
Pentru că nu bărbatul este din femeie, ci femeia din bărbat.
Şi pentru că n-a fost zidit bărbatul pentru femeie, ci femeia pentru bărbat.” Bravo…
„Podoaba voastră să nu fie cea din afară: împletirea părului, podoabele de aur şi îmbrăcarea hainelor scumpe,
Ci să fie omul cel tainic al inimii, întru nestricăcioasa podoabă a duhului blând şi liniştit, care este de mare preţ înaintea lui Dumnezeu.” Hai ca mai merge…
Efeseni 5:33 Încolo fiecare din voi să-şi iubească nevasta ca pe sine; şi nevasta să se teamă de bărbat.
Si cireasa de pe tort:
ECCLESIASTUL 7:26
„Si am gasit femeia mai amara decat moartea,pentru ca ea este o cursa,inima ei este un lat si mainile ei sunt catuse.Cel ce este bun inaintea lui Dumnezeu scapa,iar pacatosul este prins.”
Mai sunt…
Deci viziunea mea, ca si crestinismul de altfel (sau cum ar trebui cresrtinismul sa fie) se bazeaza pe propozitia: „Dumnezeu e bun (binele absolut) si incapabil de a face rau” -poate intotdeauna sa rasplateasca raul cu bine – adica hai sa fim seriosi: ne zice noua sa facem asa ceva, care suntem neputinciosi, si El, divinitate nu poate? Inca ceva, daca crezi ca a rasplati raul cu bine nu e drept uita-te la ce zice Iisus: „Facand asa veti pune jar pe capul celuilalt” (sau ceva de genul… in una sau mai multe din evanghelii… nu mi-am notat unde e versetul). Deci din aceasta pozitie discutam: si daca mai citest pe blog ai sa vezi: eu astept ca religiile sa ajunga la un numitor comun (sa ne fixam toate problemele noastre, si apoi o sa vedem ca toti o sa ajungem la acelsi lucru. Numai ca noi fixam problemele celuilalt: „Vezi parul din ochiul celuilalt, dar nu vezi barna din ochiul tau”
Frate, cum poți să spui că Biblia e imperfectă! Tocmai ea te aduce la Hristos, ea este Cuvântul lui Dumnezeu, ea este Hristos! Cuvântul întrupat, viu și lucrător, prin cine o trăiește…!
Ai o problemă cu Dumnezeu de nu poți s-o înțelegi, e închisă pt. tine. Roagă-te Lui ca în Numele Domnului Isus Hristos să se îndure de tine, să-ți dea credința sănătoasă, să-ți arate Adevărul, potrivit cu învățătura (evanghelia).
Aici nu fac apologetică sau dezbateri. îți vorbesc ca din partea lui Dumnezeu. Poți șterge comentariile, gândește-te ce zic, că nu vorbesc de la mine.
Toată lumea zace în cel rău, cum ai vrea să găsești adevărul la oameni? Dacă vrei cu adevărat caută-l și-l vei găsi. Ce credință ai când știi că Dumnezeu e deasupra ta și așteaptă să-i accepți Cuvântul Lui? E tot ce-a făcut el pentru tine. Nu ai ce să adaugi sau să scoți la ce a făcut El
Pentru ca in general ateii acuza crestinii ca nu gandesc liber. Ca sunt incatusati si indoctrinati. Am inceput sa gandesc liber sa vad: „mai imi convine ce scrie acolo sau nu”, si am gasit aceste citate, pe care nimeni nu mi le explica cum ar putea fi ele de la Dumnezeu, si am zis ca nu sunt de acord sau ucid pe cineva cu pietre, sau sa ucid daca munceste Sambata. Dar am vazut ca Biblia nu contine atatea greseli cum mi-au zis altii, asa ca i-am acceptat mesajul lui Iisus, si am incercat sa-mi explic de ce apar aceste citate intr-o Biblie care ar trebui sa fie „perfecta”. Eu n-am zis nimic de cele 4 Evanghelii, chiar le-am sustinut si am zis ca nu au greseli (desi ar cam trebui sa le mai citesc ca sa fiu sigur), pentru ca ele sunt scrise de oameni care chiar au fost de fata cand evenimentele scrise de ei s-au petrecut. Citeste postul „Greseliile Biblice”. Deci adevarul l-am gasit cu putina morala: nu trebuie sa fii foarte destept sa-ti dai seama ca Exodul 35:2 se contrazice cu ce spune Iisus.
Ai putea zice ca Biblia nu are greseli, pentru ca Iisus a venit sa „implineasca legea veche” si a combatut aceste greseli. Dar in locul I au fost greseli, poate adaugate acolo nu de autorul lor ci de altii, dar sunt greseli. Explica-mi cum Exodul 35:2 ar putea veni de la un Dumnezeu bun, acelasi Dumnezeu care spune „ziua a fost facuta pentru om, nu omul pentru zi. Care dintre voi nu da apa la animale etc.” E vorba de acelasi Dumnezeu nu, El nu se razgandeste in privinta omuciderii, nu? „Sa nu ucizi”…
Deci numai vreau sa intreb care ar fi explicatia logica a aflarii acelor citate in Biblie? Dumnezeu CLAR nu le-a pus acolo, El nu ar zice niciodata sa ne omoram, fie cu motive (desi aici sunt destul de neintemeiate). Deci explicatia logica ar fi ca cineva, care a stiut ca unii credinciosii (majoritatea in antichitate) veti zice ca „nuuu, Biblia e perfecta, hai sa facem tot ce zice acolo” si veti urma acele porunci. Nu era greau sa puna pixul pe foaie. „Uite preamarite Teofil (de exemplu) Cartea a 3-a a lui Moise” „bine, hai s-o modificam umpic inainte sa o aratam lumii, oricum multi dintre ei nu stiu sa citeasca si sa scrie”. Ce nu s-ar fi putut intampla? E chiar asa de imposibil?
Explica-mi cum se poate (si la asta vreau sa-mi raspunzi) ca acele citate mai sus spuse sa fie de la Dumnezeu. Daca vii aici cu legile lui Dumnezeu sunt mai mari decat ale noastre nu ma convingi, e ca si cum ai zice: ma tu sa-l asculti pe taicato, si daca se imbata si-ti zice sa te arunci de pe pod, atunci sa faci chestia asta, sa-l asculti si atunci”. Deci ia frumos fiecare citat in parte si explica-mi la ce s-ar putea referi. De exemplu prin reducere la absurd, uciderea cu pietre ar putea insemna nu sa o ucida pe fata care nu e virgina ci sa o „purifice”, si s-ar putea sa fie o greseala de traducere (desi e putin posibil, daca te uiti la postul „Greselile Biblice”, vei stii de ce). Oricum tot vina Lui ar fi dac ar fi pus citatul asta, adica nu a stiut (El atotstiutorul) ca oamenii nu vor zice „hai sa purificam” ci „hai sa ucidem”. Deci ce vreau eu e sa imi explici, adica sa-mi dai o explicatie logica la intrebarea „de ce se afla acele citate acolo?”. Iar daca crezi ca sunt „inspirate de Dumnezeu”, sa-mi explici cum ar putea Dumnezeu sa zica asa ceva. Pana acum singura explicatie logica care am gasit-o e ceea pe care v-o tot dau eu voua… Daca este alta sunt fericit sa o primesc.
Si faza cu asculta de Dumnezeu orice ti-ar zice sa faci, e umpic cam exagerata. Daca imi zice sa ucid:
1) Eu cu morala pe care tot El mi-a dat-o gandesc ca asta nu e bine (ca Avraam)
2) Sunt confuz pentru ca El peste tot zice opusul, deci ce sa ascult?
Eu am clarificat aceste 2 probleme: il asculti pe Iisus (El e Dumnezeu, iar Evangheliile sunt scrise de martori ai lui) si nu bagi in seama aceste greseli. Dar daca tu vii aici si-mi zici ca nu sunt greseli si mai mult: ca sunt spuse de Dumnezeu, eu zic pur si simplu: „demonstreaza”. Si ar trebui sa stii sa demonstrezi, doar Biblia e pentru oameni nu pentru Dumnezeu…
PS: nu voi sterge comentarii dintr-o polemica, dar sterg comentarii cu atentionari la greselile ortografice, pentru ca odata ce am corectat, unii l-ar putea atentiona pe cel care m-a atentionat: „dar nu a gresit acolo etc.” Mi s-a mai intamplat, dar atunci administram blogul altcuiva.
Plus, e de datoria noastra sa ne explicam greselile si religia, altfel cum te astepti sa increstinezi pe altii?
Inca ceva: eu consider ca indiferent de religie, mantuirea se poate realiza (desigur prin sangele varsat de Iisus pe cruce, prin jertfa sa) astfel: ne judeca dupa fapte, dupa respectarea legilor morale si a religiei noastre, atentie JUDECA! si ne mantuie (adica ne purifica, ne spala de pacate, ne da voie in rai) prin jertfa Sa. Fara jertfa sa nu ar fi fost nimeni purificat si faptele bune ar fi fost degeaba, deci judecata n-ar mai fi avut rost. Dar eu am si o alta versiune de iad, poti citi, si comenta la postul respectiv, sau aici (nu de alta, dar daca comentezi altundeva, nu mai stim despre ce vorbim)
El nu e rău și nu poate ispiti, dar dacă omul nu acceptă dragostea lui cum rămâne cu iazul de foc, mânia Lui și celelalte…?
Desființezi, poate fără să vrei, puterea evlaviei, a sfințeniei lui Dumnezeu. Cum, își dă el slava altcuiva?
Altcuiva? Nu e tot una daca ii zic Alah sau YHWH? Ceea ce vreau eu sa zic (aici) e ca daca un musulman s-ar fi nascut crestin l-ar fi slavit pe Dumnezeu, daca s-ar fi nascut budist pe Budha. Dar nu conteaza cum Il numesti pe El, atata timp cat te inchini Lui (simbolic putin aici). Ai inteles gresit. Ne judeca conform religiei, nu inseamna ca nu conteaza daca ii aduci slava sau nu. Desigur ca e mare puterea evlaviei, insa ce diferenta are cum il numesc pe El? Gandeste-te asa: acum ca esti crestin te-ai converti la musulmani? Dar crezi tu ca daca ai fi fost musulman ai fi venit aici? Sigur ca nu… Dar cei din state comuniste care nu afla saracii in viata lor de alte religii? Cum ii trimiti pe aia toti in iad? Crezi ca daca s-ar fi nascut crestini nu L-ar fi slavit pe Dumnezeu? Sau nu s-ar fi impartasit? Musulmanii merg la Meca si fac pelerinaje, si se inchina cand bat clopotele, noi numai ne impartasim. Crezi ca unui musulman i-ar fi fost greu sa faca asta? Nuuu, dar nu va renunta la credinta lui, tot din acelasi motive din care nu renunti tu la credinta ta: crezi ca tu ai dreptate, orgoliu, frica de a alege credinta gresita etc. Nu-l vad pe Dumnezeul meu, atat de drept cum zici tu spunand la judecata:
Cazul 1, crestin: deeci, ai facut fapte rele in general, dar hai ca vad ca ai crezut, te-ai mai dus la biserica, poti merge in rai.
Cazul 2: vad ca ai facut fapte bune si ca ai pastrat cu sfintenie ce a zis religia ta, numai ca e o probleme: esti musulman. Poti sa mergi in iad.
+Am dat multe motive pe blog de ce ar trebui Dumnezeu sa fie slavit, pentru ca dupa aceea, la judecata, sa nu-ti para rau ca nu ai facut-o…
+Daca un musulman face fapte bune, si traieste asa cum a zis Iisus, crezi ca Dumnezeu nu se va uita cu drag la el? Fii serios… Cand se va inchina la Alah, crezi ca Dumnezeu va zice: „ce prost ii”, in loc sa zica: „uite ce credincios ii, nu conteaza ca ma numeste altfel, uite eu ii vad CREDINTA, nu conteaza ca ma numeste altfel…” Daca El l-ar fi facut crestin, L-ar fi numit Dumnezeu, dar tot El a decis sa fie musulman…” Sper ca intelegi. Citeste postul, nu numai crestinii merg in rai. Nu desfintez evlavia, ci chiar sunt de acord cu ea.
Citeste postul „Iadul”, daca vrei sa vezi viziunea mea asupra acestor lucruri. Plus tine cont: o interpretare nu e gresita din cauza nr mic de sustinatori (si Galileo Galilei a fost 1, si Iisus a fost 1), o interpretare e gresita la dovezi contrare.
Asta faceti voi:
E vreo problema ca eu sunt crestin, dar am alta viziune? O viziune al unui Dumnezeu bun, fara pacat (asa cum ar trebui sa aveti si voi).
Un lucru nu inteleg de la tine: cum nu intelegi de ce resping perfectiunea Bibliei, cand iti spun de ce? Biblia e perfecta moral, crestin (sau cum altcumva vrei tu), dar in scriere nu. Si nu ma refer numai la greselile Biblice, dar inca cate ceva: Dumnezeu a avut nevoie de 4 marturii? (OK< CU ASTA SUNT DE ACORD), dar de ce Marcu nu a scris la fel de bine ca restul atunci -analiza scrierilor lui arata ca nu prea stia cum sa se exprime, si pe langa Ioan cica ar fi nimic. Nu sunt de acord, dar sunt niste intrebari destul de interesante. Ia in considerare ca daca nu le raspunzi numarul crestinilor va scade, si va scade, si Dumnezeu s-ar putea sa nu decida sa vina sa va explice ce v-or explicat altii si El de-a lungul secolelor, Dumnezeu ar putea sa zica "ar trebui sa inteleaga", si voi veti fi tot mai putini, si va veti intreba ca de ce sunt tot mai multi necredinciosi. Va zic eu: greseala lor e de neintelegere, greseala voastra e refuzul explicarii credintei, deci via e de partea voastra. Sunt de acord cu un titlu dat de alt blogger ateu: "preotii ne fac atei".
Încerci să desființezi baza credinței,
Satană ce ești. Și nu te pocăiești. Ai conștiința înfierată:Credința vine în urma auzirii, și a auzirii cuvintelor lui Hristos, cuvinte care nu pier. Dar ce sunt cuvintele (lui Dumnezeu) pentru tine, un muritor de rând, nu?
Dracu să-ți ia mințile, de nu vrei să accepți Adevărul. Nu mai minți lumea pe unde mergi,nemernicule.Ce, tu interpretezi Scriptura cum vrei tu? Cuvintele lui Dumnezeu. Îl judeci tu pe Dumnezeu, cumva?!! Ha?!!
Dacă vrei să găsești cu adevărat, caută. Și caută din toată inima. Dacă nu, piei în rătăcirea minții tale!
Eu ti-am zis ca sunt de acord cu ce a zis Hristos, si cu cele 4 Evanghelii nu am nici o treaba. Insa nu pot zice acelasi lucru despre anumite parti ale Bibliei. Daca vreau sa ma pocaiesc ma voi pocai in fata unui Dumnezeu bun, nu in fata unuia, care atat de atotputernic, si atat de atotstiutor, nu poate gasi o metoda (nu poate, Dumnezeu sa nu poata…) sa ii indrepte pe cei rai FARA SA-I OMOARE! (nu vorbesc de iad, vorbesc de ce se intampla pe pamant). Si clar ca nu voi accepta decat argumente logice, nu jigniri sau ofenssari. Si te mai intrebi de ce exista atei… sau de ce raman ateii atei… pentru ca TU si crestinii ipocriti ii faceti atei sau ii faceti sa ramana atei, le dati convingeri. Eu am putut sa conving in viata mea foarte multi de diverse chestii (unii intorcandu-se la crestinism). Tu ai facut opusul. Cine e ala rau? Eu nu am facut pe nimeni prost, sau Satan… tu da. Cine e mai crestin? Mersi de comentariul asta, atata voiam sa stiu de la tine… cat iti merge capul… cand nu mai poti rezista impotriva argumentelor altuia, care ii de alta parere, decat sa-l convingi de ceva, mai bine il faci Satan. Bravo… asta inseamna sa fi crestin… daca asta inseamna sa fii crestin, sincer, eu nu vreau sa apartin acestei comunitati. Insa aveti noroc ca aveti oameni mai intelegatori, si crestini adevarati. Am cautat din toata inima si-ti pot spune ca am gasit tot ce am vrut, insa am exclus aceste porunci ale legii vechi si am ales sa-l cred pe Iisus. E ceva rau in asta? (asa faceti, sau ar trebui sa faceti si voi). Si ce n-ai inteles din partea cu desfintarea… nu incerc sa desfiintez nimic: incerc sa-mi explic de ce sunt acele „greseli”(eu le consider greseli, sau interventii al unei maini neinspirate de Dumnezeu, a mainii omului) din Biblie. Stiu, restul e Ok, restul poate fi aproape de inima mea, dar nu pot exclude faptul ca si acele „greseli” se afla acolo, si trebuie ca un om logic (si care doresc ca altii care vor sa se intoarca la credinta sa stie si ei) sa-mi explic mie de ce sunt acolo: spune-mi tu ce ar trebui sa fac, din 2, una: sa renunt la credinta, sau sa incerc sa gasesc o explicatie logicain apararea crestinismului. Ti-am zis sa citesti postul „Greselile Biblice explicate”. Daca l-ai citi ai stii ca sunt i sprijinul crestinilor, cand vine vorba de Sfanta Scriiptura (si nu de cum isi respecta credinta, sau cum mai sunt si putini, dar mari, ipocriti in biserica). In fine tu facandu-ma Satan, ai dovedit cat de crestin esti. Lasa, am gasit un profesor de religie, care imi va explica de ce se afla acele greseli acolo, iar in cazul in care-i voi da dreptate, voi sterge postul (sau modifica) cu „Greseliile Biblice”, insa aceste comentarii vor ramanea, nu mi-e frica sa arat ca am gresit, daca mi se demonstreaza ca am gresit (adica demonstratie acceptabile nu „asa zice Dumnezeu si gata, daca zice sa sacrifici pe cineva periodic il asculti, poti zice). Si demonstratia trebuie sa fie acceptabila nu „ti-am demonstrat”, dar cand colo, argumkentele nu mi se par corecte s.a.m.d. Iar ultimul tau comentariu, va ramane dovada a cat de crestin esti tu…
NU VOI ACCEPTA UN DUMNEZEU RAU, SAU IMPERFECT (asta imi zici sa accept? inseamna ca nu iti intelegi credinta)
Cat despre pocaire, imi voi cere iertare pentru pacate, sa crezi in ceva diferit nu e pacat, indiferent ca vrei sau nu vrei tu sa accepti. Si daca se dovedeste ca am dreptate (ipotetic pentru tine), e clar ca nu ma voi pocai „Doamne iarta-ma ca am avut dreptate” – cam asta le transmiti tu la atei, la cei de alte confesiuni si mie. Trebuie sa le dovedesti ca nu au dreptate, inainte sa le ceri sa-si ceara iertare, doar nu esti un tiran, ca unii imparati romani care le ziceau la crestini: „cereti-va iertare, si nu veti muri”. Stai sa-mi cer iertaqre ca am fost crestin? Nu suna OK. trebuie sa constientizezi si tu ca nu asa cum faci tu se procedeaza… Cel putin pana acum s-a dovedit ca nu e bine. Ei bine cand un lucru normal se dovedeste ca nu merge, e clar ca ceva neconventional ar merge, si ala ar deveni normalul, iar normalul din prezent va deveni vechi. Exact ca si legea talionului (care nu merge) si legea iubirii din Noul Testament pe care o zice Iisus. Eu ca si orice alt crestin voi urma legea iubirii, insa (nu ca toti crestinii), voi exclude legea talionului (=a razbunarii: „ai pacatuit? Mori!”)… si asa ar trebui sa faci si tu, desi eu nu te voi forta, sau face Satan daca nu intelegi, insa te pot face incapatanat (care nu e o insulta, cel putin din perspectiva mea). Deci il ascult pe Iisus, stai linistit… dar nu de El e vorba aici… Si nu il judec pe Dumnezeu, ma judec pe mine: daca cred in ceva prost, inseamna ca si eu sunt prost… intreaba ateii… Si apropo, asa cum fac protestanii, preotii si voi crestinii, si eu am voie sa interpretez, demonstreaza-mi ca gresesc, inainte sa-mi zici ca sunt prost. Daca tu zici ca 1+1=2, dar eu zic ca 1+1=10, nu inseamna ca nu am dreptate. Eu am doar o alta pespectiva (in acest exemplu se numeste BAZA 2, si in baza 2, 1+1=10)
Si ai grija… eu credeam ca esti crestin, nu ca-mi vii aici cu insulte… credeam ca esti logic, sau ca cel putin stii purta o discutie ca tot omul… Deci nu-mi mai veni aici cu insulte. Am cautat adevarul si l-am gasit pe asta: „Dumnezeu nu e rau DELOC” Daca religia crestina nu zice asta, atunci nu stiu care zice…
+ In legatura cu acest subiect (care am vazut ca e singurul la care nu ma inteleg cu crestinii) – nu l-am discutat cu oamenii, deci chiar nu poti zice ca mint oamenii pe unde merg. Le-am zis ateilor care m-au intrebat de parerea mea care e parerea mea, dar le-am atras atentia: „asta e parerea mea, nu a crestinilor, tu o crezi pe care vrei, eu nu zic ca am dreptate, imi zic parerea”. Am stat sa vad daca nu-mi explica nimeni… Ai putea zice ca mint oamenii daca le-as impune un lucru, insa eu, doar in cazul in care ma intreaba care e parerea mea mi-o expun, nu le-o impun (asa cum am facut si pe blog intr-un post, la cererea cuiva – sa vorbesc si despre aceste greseli…). Tu faci altceva, tu impui. In legatura cu celelalte unde ati fost de acord, pai alea nu va deranjeaza…
Măi frate, io cred că trebuie să te eliberezi de idei preconcepute și prejudecăți.
Tu crezi că io vorbesc de la mine? Da, am trăit Cuvântul și pot vorbi și din experiență. Dar ce e mai important e Adevărul, care vine de sus, de la Dumnezeu, prin credință. De ce crezi că pentru a ajunge la Dumnezeu trecem pe la Isus? Este scris că Dumnezeu este dragoste. Iar Isus este adevărul. După ce ai acceptat adevărul trebuie să trăiești în dragoste. Și atunci ți se descoperă. Pentru că Dumnezeu ți L-a descoperit pe Isus (ți-a dat credința) și Isus ți-L va descoperi pe Tatăl. Cere. Și caută, studiază!
Apropo de cunoaștere și logică, ia studiază ce înseamnă metanoia. Cu asta a început Isus: Pocăiți-va! Și: trebuie să vă nașteți din nou.
Tu nu ești departe de Împărăție.
Mersi, dar nu intelegi, eu acum sunt intr-o faza mai dificila putin. Dar uite-te ieri, inainte sa postezi tu commentariul asta, am scris asta:
https://freeknowledge11.wordpress.com/category/posibilitatea-perfectiunii-bibliei/
Deci accept adevarul si vreau sa traiesc in dragoste, dar nu doresc sa urmez porunci care imi spun sa fac rau. E ceva rau in asta?
Si metanoia e ceva cu innoirea credintei, sau a mintii, nu?
Păi cine spune să faci rău, omule? Doar de aia e Noul Legământ al lui Dumnezeu cu oamenii, prin Isus, Pacea noastră, care ne-a împăcat în trupul Său.
Iată toate lucrurile sunt noi, cele vechi s-au dus.
(N-ai studiat cum ți-am spus, unde e setea ta de cunoaștere?…)
Da, e vorba și de părerea de rău, de a te căi de faptele tale moarte, ale firii pământești, ale trecutului, și e vorba și de o schimbare a mentalității, a gândirii, o înnoire în stilul de gândire, după adevăr, pe care o dă Duhul lui Dumnezeu, asta e nașterea din nou, credința. Astea trebuie să le facă Isus în tine, să te înnoiască, după chipul și asemănarea Lui. Că de aia și-o dat viața pentru tine și pt. mine și pt. oricine crede în El. Tu ce-i dai în schimb? Inima și mintea pe care le-A creat El și mai apoi și răscumpărat, nu merită atâta din partea noastră? Să-i fim mulțumitori, recunoscători că ne-a scos din mocirlă și de sub dominația întunericului
Apropo, stii ai cui cuvinte sunt astea, ca tu nu cred ca o sa ai curajul sa te compari cu el. Si el stia de conditia omului de rand, insa nu il facea prost…
„Eu nu cred nici în Iehova,
Nici în Buddha-Sakya-Muni,
Nici în viaţa, nici în moarte,
Nici în stingere ca unii.
Visuri sunt şi unul şi-altul,
Şi totuna mi-este mie
De-oi trai în veci pe lume,
De-oi muri în vecinicie.
Toate aceste taine sfinte
-Pentru om frânturi de limbă –
În zadar gândeşti caci gândul,
Zău, nimic în lume schimba.
Si fiindcă în nimica
Eu nu cred – o, daţi-mi pace !
Fac astfel cum mie-mi pare
Si faceţi precum vă place.
Nu ma încântati nici cu clasici,
Nici cu stil curat si antic –
Toate-mi sunt de o potriva,
Eu rămân ce-am fost : romantic.”
Ba da am studiat cum ai sus si exact asta zic si eu, ca noi in calitate de crestini trebuie sa asculam de legea noua, nu de legea veche (care mai are si ea parti rele, adaugate de oameni, ca doar deaceea a venit Iisus sa o „implineasca” pentru ca era nedeplina). Deci stai linisit, inteleg ce vrei sa spui.
Si ne-a scapat de pacat, nu de sub dominatia raului, de rau o sa ne scape la sfarsit.
Tu pe toate le știi. Am spus dominația întunericului, pentru că mintea oamenilor este orbită. N-am spus de a răului. Și nu știu de ce te-ai oprit la asta. De parcă restul ce-am spus e apă de ploaie…
Mai rămâne să împlinești ce cunoști, pentru ca Isus, Cuvântul lui Dumnezeu să fie viu și lucrător în viața ta. Slavă Tatălui din ceruri
Scuze daca te-a deranjat atat de mult o precizare, am si eu acest tic sa fac cateva precizari, acuma nu-s nici eu perfect. Si ti-am spus ca am inteles ce ai spus, asta nu inseamna ca ce ai zis tu a fost apa de ploaie, asta inseamna ca DA, am „primit mesajul”.
Vreau sa te intreb ceva in legatura cu notiunea de rautate. Multi cred ca D-zeu e rau deoarece pedepseste. Asa ca pentru a fi bun in sens absolut, D-zeu nu ar trebui sa pedepseasca deloc – cred ei. Asta ar insemna iubirea suprema – cred ei. O spun asta de obicei oamenii care nu au suferit suficient de adanc de pe seama altora. Ce s-ar intampla intr-o societate unde pedepsele ptr. criminali, violatori, hoti, etc. ar fi eradicate si ar fi lasati in deplina libertate, ca si cum nu s-ar fi intamplat nimic? OARE efectul crininalitatii ar scadea sau se va inmulti? Eu cred ca se va inmulti criminalitatea. Formele statale tocmai de aceea au luat fiinta pentru ca comunitatile sa se autoprotejeze prin legi, fata de cei faradelegi. Multi oameni visatori cu capul in nori nu inteleg ce este o lege restrictiva. Fara legi restrictive oamenii ar fi animale, sau mai rau si cultura la stadiu de catarat in pom. Deci, lipsa pedepsei este tocmai reversul civilizatiei, care ar conduce la o lume anarhica, unde sunt sigur ca visatorii de acuma care il condamna pe D-zeu pentru ca da pedepse, nu s-ar simti deloc bine, cand ar fi batuti, violati, furati sau scuipati – cum fac unii tineri pe troleie. Asta vrei mai Otniel?
Daca nu cunosti intreaba. Tu vorbesti de o societate care ar exista pe Pamant unde este si bine si rau, in conditiile in care in rai nu ar mai fi rau. Nu ar exista decat bine. Detaliul asta e foarte important. Nu s-ar mai putea face rau. Bine, bine, ii pedepsesti pentru criam lor, dar pedeapsa nu se sfarseste niciodata? Tu nu vezi ansamblul, tu crezi ca totul e atat de simplu? E simplu explicat dar totul e mult mai complex. Si eu stiu da o definitie simpla unei materii pe care nu o poti stii niciodata toata.
Scopul nostru era sa avansam spiritual, si in loc sa facem acest lucru noi ne-am degradat, am cazut din rai, am fost tenti doar la aspectele materialiste a vietii, unii incepand sa faca fapte rele, dar mai rau decat asta este faptul ca noi slujim crezandu-ne liberi. Intotdeauna alergam dupa ce e lumesc, dupa bani si alte chestii neimportante, si ajungem sa realizam ca toate se pot duce intr-o clipa. Am ajuns ca in loc sa ne ajutam apropapele sa-i imbogatim pe cei care sunt deja bogati. Lumea trebuie sa nu uite niciodata sa faca si fapte bune si sa se mai preocupe si de aspectele spirituale ale vietii.
Cei care in viata lor in loc sa alerge dupa ce e lumesc, nefacand fapte bune, ba chiar facand fapte rele (deoarece daca alergi doar dupa ce vrei tu ajungi sa-ti pese numai de tine si uite asa se nasc multe faradelegi) au inceput sa-si ajute aproapele si sa faca fapte bune si sa se preocupe de si aspectul spiritual al vietii au inteles mesajul Bibliei si au ajuns in rai. Ceilalti nu poti sa spui ca nu au inteles, ci poti sa spui doar ca nu au actionat ca cei buni. Dumnezeu nu le va da rasplata pentru ceea ce nu au facut doar pentru ca si ei sunt copii lui, dar asta nu inseamna ca ii va pedepsi.
Gandeste-te asa: Dumnezeu e fericit ca unii dintre copii lui au inteles si au facut si ii rasplateste. E trist pentru ca ceilalti nu au facut, dar pentru ca sunt tot copii lui doreste sa-i ajute nu? Deaceea l-a trimis si pe Iisus pana la urma pentru ca nici un om nu era capabil sa faca ce a facut El, si pentru ca nu voia ca fii sai sa primeasca ceea ce meritau, ci voia sa ii ajute.
Tu privesti din perspectiva lumeasca a unului caruia i s-a facut rau. Cum stiu asta? Pai in primul rand ai zis de pedeapsa cu referire la lumea asta ca sa-mi demonstrezi ceva ce trebuie aplicat in rai (perspectiva lumeasca). In al doilea rand ai zis de „experienta”. Deci practic in viata ta (presupun) tu ai avut parte de oameni rai pe care dupa cate vad ii urasti pentru raul ce ti l-au facut, oameni care „merita pedepsiti”. Pai asa gandeste un crestin?
Imagineaza-ti urmatoriul scenariu: am ajuns intr-o lume in care nu se poate face rau, raul practic nu mai exista. Acolo e un judecator, esti tu si omul care ti-a gresit. Judecatorul a stabilit ca tu esti bun, ti-a dat o rasplata, si a stabilit ca omul acela e vinovat. Acum daca vinovatul ar fi eliberat el nu ti-ar mai putea face rau, si mai ales pentru ca lumea in care exista si raul a trecut, el acum a inteles ca e vinovat si ca trebuie sa faca bine. Judecatorul te intreaba: „sa-l eliberez?”. Tu zici: „nu pentru ca daca l-ai elibera nu ar mai primi ce merita”. „Deci ce sa fac cu el?” Si tu ca un bun crestin, iertator, iubitor ce esti zici: „dai, bate-l, nu-l ierta, arde-l” apoi mai lasa-ma in amarul meu… Asa ii demonstrezi tu judecatorului cat de bun esti? Tu tii ura? Daca cineva ti-a gresit ala TREBUIE neaparat sa fie pedepsit si sa se simta infinit mai rau decat te-ai simtit tu si asta pentru o vesnicie? NU! Dar e clar ca nici sa-l lase sa plece pur si simplu nu poate. Tu ai zice: „daca Dumnezeu ar lasa oamenii sa plece atunci multi s-ar apuca sa faca rau pentru ca chiar daca nu primesc nici o rasplata, oricum nu sunt pedepsiti”. Ai vrea totusi sa ii fie iertata fapta celui rau? Daca judecatorul ar zice: „mai uite-te omul asta nu-ti mai poate face rau, tu ce alegi sa-l ierti sau nu. In functie de raspunsul tau omul asta pleaca sau ramane pedepsit pe vesnicie” tu ai zice sa-l pedepseasca? Eu sincer as raspunde asa: „Doamne, eu l-am iertat pentru ceea ce mi-a facut si nu mi-ar placea sa-l vad suferind dar fa ceea ce crezi de cuviinta cu el”. Tu daca ai raspunde la fel ca mine ai mai completa probabil in gandul tau: „da-i ceea ce merita”. Adica l-ai judeca pe acel om.
Acuma a ramas doar judecatorul cu acel om, partea la care am vrut sa ajungem. Omul se intampla sa ii fie fiu. Judecatorul nu il va lasa pe om sa plece, asta e CLAR. Asa cum nici in lumea asta criminalii nu scapa. Dar il va pedepsi? Cum intelegi tu pedeapsa? Eu inteleg asa: in lume toti am fost tentati sa credem tot felul de idei, sa zicem ca asta e buna asta e rea, unii au crezut o religie, unii alta, unii au zis ca raul e bun, unii ca nu se poate stii, altii au ramas fara religie etc. Ei bine in rai se va stii ce a fost bine si ce a fost rau si care a fost religia buna, care nu, pe scurt: se va stii adevarul. Ei bine tu ca om care stii adevarul despre o fapta rea pe care ai facut-o ai putea avea remuscari sau nu. Daca nu inseamna ca incerci sa negi ceva in interiorul tau. Doar ca de data asta nu mai poti nega nimic! Dumnezeu va spune la toata lumea adevarul. Iar cei buni se vor bucura de el, iar cei rai se vor intrista pentru ca nu au trait cu el. Aceasta e pedeapsa lui Dumnezeu. Daca ai facut fapte bune vei primi adevarul cu bratele deschise, iar daca nu te va durea. Si asta este diferenta dintre fericire vesnica si o remuscare de constiinta vesnica, sau o tristete vesnica. Acuma, daca vreodata ai avut remuscari de constiinta, rele de tot, intelegi ce regret te cuprinde ca nu ai facut fapta buna ATUNCI, indiferent ca acum inca mai poti remedia ceva. Diferenta este ca in rai nu mai ai ce remedia. Este ca si cum ti s-a dat o datorie sa vindeci rana pe care ai facut-o cuiva, nu ai vindecat-o si a venit altcineva si a vindecat-o el chiar daca era datoria ta, si acum esti privit in ochi rai pentru ca nu ti-ai facut datoria. Daca ai inteles, si stii ce rau e sa ai remuscari de constiinta, atunci stii ce foc te cuprinde, ce stare rea de spirit ai (pentru ca e clar iadul si raiul sunt locuri imateriale, nu te poate arde un foc la trup pentru ca tu ai doar sufetul). Deci practic noi cu fiecare fapta buna ne indreptam spre o rasplata pe care Dumnezeu ne-o va da, si cu fiecare fapta rea ne indreptam spre o pedeapsa pe care ne-o vom da NOI singuri pe vesnicie, pentru ca vo stii ca la timpul potrivit nu am facut ce trebuia.
Unii atei ma intreaba: bine si nu putem lasa trecutul in urma si sa facem acum ce trebuie? Ba da! Dar trecutul este o parte din noi si nu putem sa ne debarasam de ea.
Acuma sa privim din perspectiva cealalta. Am privit din perspectiva unui om rau, si nu ne-a convenit sa primim pedeapsa, am privit din perspectiva unui om bun si am zis ca nu vrem sa dam noi cu bota pentru ca suntem buni, dar cu toate astea am vazut ca in viata nu primim intotdeauna ce vrem noi. Acum, hai sa privim din perspectiva lui Dumnezeu. Stiu ca nu-L voi putea niciodata cuprinde, dar vreau sa inteleg o mica parte din planurile lui, pe care El in Biblie chiar le impartaseste cu noi oamenii. Hai sa zicem ca tu iti cauti un partener de viata. Sunt multi din care poti alege, dar numai cu o persoana te vei casatori. Asa ca incepi sa le evaluezi pe rand pe fiecare dintre ele (persoane). Acuma desi unele dintre ele s-ar purta foarte frumos cu tine in casa ta daca ar vedea ca esti bun si ca ai bani etc etc (asa cum s-ar purta si cei rai daca ar fi lasati in rai) in afara casei tale se poarta urat cu tine. Ei bine tu nu vrei sa-ti alegi pe cineva care s-ar purta frumos doar daca i-ai zice „vezi ca in schimb iti dau bani”, tu vrei pe cineva care sa se compoarte frumos pentru ca te iubeste. Asa si cu Dumnezeu. Vezi ca el ii ura pe farisei pentru ca tot ce faceau era pentru rasplata. Daca faci bine il faci pentru ca il iubesti pe Dumnezeu nu pentru rasplata. Apoi daca Dumnezeu alege sa ma rasplateasca sau nu, asta-i treaba Lui, eu is multumit ca L-am multumit pe El, mie mi-e de ajuns rasplata asta. Daca el mai vrea sa-mi dea rasplata asta e treaba lui. Sa revenim la persoana pe care o cauti tu. Tu vrei pe cineva care chiar daca ai fi sarac te-ar ajuta si te-ar iubi, asa ca nu incepi sa zici ca tu ai bani etc etc. Si sa zicem ca ai gasit persoana potrivita. Acelei persoane acum ii arati tot ceea ce ai tu, ii dai rasplata. Celelalte persoane zic: „pai nu m-ai putut alege pe mine, ca uite eu sunt mai nu-stiu-cum si tot felul, de ce nu mi-ai putut zice ca ai avere, daca imi ziceai ma purtam altfel eu te-am crezut o persoana saraca”. Tu le vei raspunde: „eu am cautat iubire sincera, si voi la timpul potrivit nu v-ati purtat asa cum a trebuit cu mine.” Adica cum vine asta? Pai ori iubesti o persoana asa cum e ea, ori iubesti banii acelei persoane. Asa si cu Dumnezeu, numai ca aici ar trebui sa ne gandim la iubirea pentru copii, nu pentru un partener de viata. Unii dintre copii s-au dovedit demni, altii nu. Totusi tu cand nu te-ai casatorit cu celelalte persoane nu le-ai pedepsit ci doar le-ai lipsit de rasplata. Tot asa va face si Dumnezeu. Doar ca in cazul asta celelalte persoane nu pot sa mearga sa-si caute alt partener de viata. Nu in acest caz copii au un singur parinte pe care l-au dezamagit. Nu l-au iubit la timpul potrivit. Acuma degeaba il iubesc, si eu as face multe daca as stii ca primesc rasplata, dar aici e toata faza: tu nu trebuie sa faci pentru rasplata, tu trebuie sa faci pentru ca asa vrei tu. Si pentru ca au primit adevarul acum se simt rau si au remuscari de constiinta. Asta e pedeapsa lor.
Acuma ghandeste-te si tu cat e de formidabil ca pedeapsa sa aiba aceasta forma. Daca tu pedepsesti un criminal, si il pedepsesti pentru 10 ani, el s-ar putea sa nu se schimbe ci chiar sa te urasca pentru ca l-ai pedepsit. In aceasta lume asta e scopul inchisorii: reabilitarea. Acel criminal nu s-a reailitat. Nu ar fi formidabil ca in loc sa primeasca 10 ani, sa se schimbe singur intr-un an pentru ca el singur s-a pedepsit? Si nu ai pune tu un o care stii SIGUR (100%) ca e bun in libertate pentru a mai face fapte bune? Ba da! Ei bine daca Dumnezeu ar pedepsi cu foc unii s-ar putea sa il urasca si sa nu inteleaga niciodata (ca si cum nu li s-ar fi spus niciodata adevarul, iar asta nu e posibil), nici dupa 10 ani, nici dupa o vesnicie. Dar daca se pedepsesc in acest fel descris de mine, atunci toti au inteles ca Dumnezeu e drept. Si se pedepsesc pentru vecie pentru ca stiu ca nu au cum sa ceara o a doua sansa. Si eu as face multe daca as putea da timpul inapoi dar nu mai am o a doua sansa. Daca oamenii aia au inteles ca trebuie sa faca bine cu atat mai mult sunt vinovati ca nu l-au facut din prima, nu mai exista a doua sansa, GATA. Nu l-ai facut pentru iubirea pentru Dumnezeu, degeaba il mai faci acum. Degeaba imi arata o persoana cat mi-ar fi de buna ca partenera de viata daca eu am deja o partenera. Asta e singurul loc in care Dumnezeu da numai o sansa. Muuulte as face si eu la o a doua sansa. Si multi ar vrea a doua sansa. Si sa presupunem ca Dumnezeu le-o da. Ei bine ei acum fac fapte bune pentru ca vor sa-l multumeasca pe Dumnezeu sau ca sa se salveze pe ei (egoism)? Daca intradevar iubesti pe cineva atunci faci din prima ceva pentru el.
Sper ca ai inteles… Poae nu vei fi de acord cu tot, dar in fine eu am vrut sa-ti explic parerea mea… Ca deseori oamenii sar pe mine asa ca tine crezand ca eu zic ca pacatosii nu vor primi nici o pedeapsa (vor primi, intr-o parte find de la Dumnezeu, si in alta de la ei) ca eu gandesc la suprafata, nu atat de profund cum ti-am aratat tie aici.
la ce concluzie ati ajuns?…care este mai bun crestin, care cunoaste mai bine biblia , care il multumeste pe Dumnezeu prin fapte, mai bine ,care il iubeste cu tot sufletul pe Dumnezeu?…dar care dintre voi se iubeste pe el insusi, care dintre voi se iarta pe el insusI ?…esenta divina din voi trebuie iubita si iertata si faptele voastre bune ,vorbesc!…toti oameni sunt buni, dar unii au greseli de indreptat ( pe care le-au facut cu voie sau fara voie ) asta nu inseamna ca nu trebuie iubiti si ajutati…….dati citate ,peste citate, va contraziceti, dar nu asta este esenta Divina ci Iubirea ,oameni buni…iubind din tot sufletul pe Dumnezeu , pe voi , pe aproapele vostru …lasati comentariile inutile, ele raman acolo scrise , scrise de minte nu de suflet…ganditi si iubiti cu sufletul….asta doreste Dumnezeu, IUBIRE…nimic altceva.! pace si iubire in suflete sa aveti….
Consider ca a cauta adevarul este un scop nobil si uneori vor exista polemici pe drum. Nu intotdeauna te vei afla pe partea adevarului, uneori vei gresi, si atunci va trebui sa admiti si sa treci de partea adevarului. Cum zicea Pascal „Nu vreau ca Dumnezeu sa fie de partea mea, ci vreau ca eu sa fiu de partea lui Dumnezeu”.
Daca exista un Dumnezeu caruia ii pasa de omenire, ar trebui sa o judece dupa fapte, nu credinta, intrucat credinta poate fi oarba, dar faptele nu sunt, iar daca pedeapsa e necesara, sa nu fie eterna. Daca nu cred in doctrinele crestinismului, asta nu ma va face imoral. Ba indraznesc sa spun ca doctrinele sunt mult mai imorale decat ce urmez eu acum si ca moralitatea e un subiect separat care poate fi discutat.
Am vrut sa fiu de partea lui Dumnezeu, dar nu exista un Dumnezeu de partea caruia sa fiu. Din fericire adevarul nu are cum sa nu existe. Iar acum, nu o sa fiu arogant sa spun ca l-am gasit, dar stiu ca prin a gandi liber si prin efortul facut, chiar daca pe moment nu stiu adevarul complet, chiar daca pe moment gresesc, sunt mult mai aproape decat cei indoctrinati. Partenerul meu de discutie nici nu a dorit sa considere posibilitatea ca el greseste si sa asculte ratiunea si argumentele locice. M-a numit „Satana” pentru ca am indraznit sa fac asa ceva. Asta e concluzia lui, din cate stiu. Insa si eu greseam pentru ca incercam sa mentin scuz crestinismul in fata adevarului. Am aflat insa ca e impardonabil. Acum sunt ateu. Asta e concluzia mea. Nu iti fie frica, fac fapte bune. Fac chiar mai multe decat ar trebui, am ajuns sa mi se spuna ca imi mai trebuie si o doza de egoism, si am ajuns sa ma intreb daca nu cumva chiar trebuie. Nu vreau sa ma laud, vreau doar sa prezint dilema la care am ajuns. Daca te intrebi cum poate un ateu stii ce e moral, o sa te intrem in schimb daca ai auzit vreodata de Immanuel Kant?
Un ateu poate avea chiar si experiente spirituale (book: Guide to spirituality without religion – Sam Harris), doar ca nu le interpreteaza prin prisma vreunei credinte.
PS: (pe scurt ps2) Voi gasi timp sa raspund la comentarii si poate voi incepe si un blog nou.
PS2: Am facut o pauza de la blog. Am decis sa studiez filosofie, stiinta, spiritualitate si multe altele. Sper sa nu ma opresc din invatat. Stiu ca am raspuns destul de tarziu, si ca s-ar putea sa nu mai aflati de raspunsul meu, dar m-ar incanta daca ati raspunde! Am un plan de reorganizare a orarului care mi-ar putea permite 30-60 pe zi de minute pentru blog. S-ar putea sa incep unul nou, de preferat cu un nume care sa indice mai mult care este subiectul blogului, iar acolo voi prezenta o privire mai moderata asupra religiilor, uneori poate sub forma unui dialog. Voi prezenta atat argumente crestine cat si necrestine si sper sa pot fi capabil sa ma pun in pielea crestinului din nou, pentru a nu doar un simplu blog ateu, ci un blog care prezinta mai multe puncte de vedere, unde sper ca se vor putea discuta opinii liber, cu scopul de a determina adevarul, nu cu scopul de a ne enerva si a ne injura unii pe altii. Daca ma voi apuca vreodata de un asemenea proiect voi lasa linkul catre el pe acest blog. Nu vreau sa continui pe acest blog, intrucat acesta a fost facut cu cativa ani in urma si chiar daca acum consider ca am gresit (nu am gresit cu argumentele, ci cu faptul ca eram crestin, si incercam sa impac argumentele cu crestinismul) doresc sa il las dedicat apologeticii crestine.